Istoric

Între anii 1968-2004 satele Saligny, Făclia, Ștefan cel Mare erau arondate comunei Mircea Vodă, dar la dorința cetățenilor celor trei sate de a fi administrate mai eficient, se face împărțirea administrativ-teritorială și se înființează COMUNA SALIGNY . În iunie 2004 este ales primar Gabriel TĂTULESCU, viceprimar Ion BEIU și 11 consilieri locali.
O scurtă prezentare monografică a fiecărui sat este edificatoare pentru evoluția administrativă, comună a celor trei localități și îndreptățesc dorința localnicilor.
Deoarece oferă condiții prielnice de viață, Dobrogea a fost locuită din cele mai vechi timpuri.
Geții dobrogeni sunt cei mai vechi locuitori ai zonei. Ei erau dominate și influențați de grecii din colonii. În timpul cuceririi romane ei se amestecă cu sustia și formează populația daco-romană de la care au rămas numeroase vestigii materiale și spirituale.
După căderea dominației romane urmează perioada migrației care au transformat Dobrogea într-un drum de trecere a acestora spre miazăzi.
După anul 1420, Dobrogea a fost cucerită de turci care au stăpânit-o până la 1878, când a reintrat în componența statului roman. Turcii, căutând să dea provinciei un caracter turcesc au adus populație turcească din diferite părți ale imperiului și au așezat-o în Dobrogea.
Tot aici locuiau și romanii, urmașii vechilor daco-romani, la care se adaugă păstorii mocani care veneau iarna cu turmele lor la iernat.
În perioada 1860-1865, în apropiere de Cernavodă se stabilesc cerchezii din Rusia și întemeiază localitatea Azizia ,nume ce se trage de la numele conducătorului lor, beiul Aziz.
Cerchezii erau oamenii de statură mică se ocupau îndeosebi cu agricultura, cultivând îndeosebi orzul, mâncând chiar pâine de orz. Locuiau în bordeie de săpate în pământ și nu rareori ieșeau în grupuri și prădau romanii (îndeosebi ardelenii ce veneau la păscut cu turmele de oi în această zonă). Pe lângă cerchezi s-au așezat și au locuit romani, turci, tătari și greci.
Cei mai mulți se ocupau cu pescuitul, păstoritul și agricultura, iar mulți  fac schimb cu marfa prin transportul de la Cernavodă la Medgidia.
După războiul de independență din 1877, mulți turci și cherchezi vor pleca, iar in urma lor se vor așeza coloniști din regiunile țării, mai ales din Oltenia, iar veteranii de război vor fi împroprietăriți formând satul Stefan cel Mare. (BAZASCHIOI)
În anul 1838 pe o hartă etnografică rusă Cernavodă are un mic, care numără 20 de case, și care se numea BOGAZSCHIOI (satul de la vărsătură, de la gură).
În memoria eroilor căzuți în lupta de independență în localitatea Ștefan cel Mare s-a ridicat o placă comemorativă, astăzi dispărută.
În aceeași perioadă de formare a satului Ștefan cel Mare, adică în 1883, coloniștii nemți sosiți din colonia basarabeană Paris, fondată în 1916 de nemții din Polonia și Prusia cărora li se alătură în 1918 refugiații nemți și ruși ai flotei Potemkim, întemeiază satul FĂCRIA.
În anul 1918, erau în Făcria 87 familii germane cu 330 suflete, erau recunoscuți prin calitatea produselor lactate pe care le vindeau la Medgidia și Cernavodă.
În anul 1925 localitatea își schimbă denumirea din FĂCRIA în FĂCLIA.
Nemții au locuit aici până în anul 1940, când au fost repatriați în Germania lăsând în urma lor un sat înfloritor, frumos cu case aranjate gospodărește. În locul lor au fost instalați români din județele Burostar și Caliacra (munteni și olteni) care se găsesc și astăzi în această localitate.
Românii de aici erau sprijiniți religios de către domnii din Țara Românească. Au existat și câteva proiecte de a uni Cernavodă și Constanța cu un canal amenajat pe Valea Carasu, pentru a evita controlul rusesc de la gurile Dunării, dar au eșuat din diferite motive.
În aceste condiții se impune proiectul unei căi ferate a cărei concesiune, pe traseul Cernavodă-Port la Constanța Oraș, a fost cerută și obținută de la guvernul otoman, în anul 1858 de către o companie engleză.
Linia ferată Cernavodă-Constanța a fost terminată în anul 1860 și răscumpărată de Guvernul român în anul 1884.
După construirea drumului de fier și a podului “Regele Carol I” în anul 1895, orașul Cernavodă devine cunoscut chiar și peste granițe.
De  numele proiectantului și constructorului podului “Regele Carol I”, inginerul Anghel SALIGNY, este legat numele comunei noastre care s-a format și a evoluat alaturi si sub influenta acestor constructii . Spunem acest lucru deoarece  in anul 1918 satul Azizia va purta numele de Saligny.
În anul 1913 se formează comuna Făcria de care aparțineau satele Azizia, Ștefan cel Mare, Mircea Vodă, Satu Nou și Remus Opreanu.
În anul 1918 primăria se mută la Saligny (Azizia) apoi revine în anul 1920 la Făcria, pentru că în anul 1925 să se mute la Saligny.
În anul 1932 se formează comuna Saligny cu satele componente Făclia și Stefan cel mare și funcționează până în anul 1968 când sunt arondate comunei Mircea Vodă.
Datorită dezvoltării industriale tot mai pronunțată a orașelor Cernavodă și Medgidia și a creșterii numărului de locuri de muncă, datorită apropierii localității de aceste orașe un număr tot mai mare de tineri se angajează în industrie.
Învecinându-se cu aceste orașe au o zonă bună de desfacere a produselor pentru cei care se ocupă cu meșteșugitul și agricultura.
Astăzi sporul natural este destul de ridicat, dovada numărului de școlari și preșcolari și se face simțită o migrație destul de numeroasă de oraș la sat și a numărului de 735 gospodarii cu 2354 persoane. În ceea ce privește densitatea populației, aceasta se situează la limita medie a țării.