Monografia comunei

Comuna Saligny este situată în partea de vest a județului Constanța. Cuprinde 3 sate: Făclia, Saligny (reședința), Ștefan cel Mare.
Comuna este situată în partea de sud a Podișului Dobrogei, în vestul județului Constanța, în subunitatea Valea Carasu, cu o altitudine de până la 50 m.
Valea Carasu este un culoar ce se întindea de-a lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră de astăzi. De altfel, de-a lungul acestei formațiuni geografice s-a realizat cea mai mare parte a canalului (porțiunea Cernavodă - Basarabi) care delimitează în dreptul comunei Saligny podișurile nordice de cele sudice de pe teritoriul județului Constanța.
Conform spuselor unor cercetători, Valea Carasu este considerata a fi un vechi curs al Dunării.
Așezată în zona stepei dobrogene, pe câmpie înaltă, pendulată, pe versanți ce coboară spre lunca Văii Carasu, încadrându-se în parametrii climatici ai stepei Dobrogene, zona se caracterizează prin veri calde și ierni relativ friguroase cu treceri bruște de la iarnă la vară și invers.
Datorită așezării sale și a dealurilor ce înconjoară comuna, există o variație a direcției vânturilor și a intensității chiar în cursul aceleiași zile.
Vânturile dominante fiind iarna, Crivățul și Austrul care provoacă primul scăderi bruște de temperatură, viscole puternice iarna, iar cel de-al doilea provoacă uscăciuni vara și ger iarna.
Aspectul general este de câmpie calcaroasă acoperită cu depozite groase de loess. Cernoziomurile ocupă cea mai mare parte din suprafața comunei și au cea mai ridicată fertilitate naturală. Ele s-au format pe loessurile, argilele, aluviunile, unde stratul acvifer este până la 20 m adâncime.
Urmare a condițiilor pedo-climatice caracteristice acestei zone, oscilația floristică este cea de stepă, caracterizată prin lipsa vegetației arborescente spontane. Dintre plantele cultivate amintim în special grâul, orzul, porumbul, floarea-soarelui, lucerna ,sfecla de zahăr, iar ca pomi fructiferi piersici, caiși, peri, meri, nuci și gutui.
Actuala comună Saligny, constituită după împărțirea administrativ-teritorială din anul 2004, se întinde pe o suprafață de 3340 ha, între comuna Mircea Vodă și orașul Cernavodă și este formată din trei sate:

• SALIGNY                           - reședința de comuna;
• FACLIA                              - 1 km de reședință;
• STEFAN CEL MARE        - 1,5 km de reședință.
  

Între anii 1968-2004 satele Saligny, Făclia, Ștefan cel Mare erau arondate comunei Mircea Vodă, dar la dorința cetățenilor celor trei sate de a fi administrate mai eficient, se face împărțirea administrativ-teritorială și se înființează COMUNA SALIGNY . În iunie 2004 este ales primar Gabriel TĂTULESCU, viceprimar Ion BEIU și 11 consilieri locali.
O scurtă prezentare monografică a fiecărui sat este edificatoare pentru evoluția administrativă, comună a celor trei localități și îndreptățesc dorința localnicilor.
Deoarece oferă condiții prielnice de viață, Dobrogea a fost locuită din cele mai vechi timpuri.
Geții dobrogeni sunt cei mai vechi locuitori ai zonei. Ei erau dominate și influențați de grecii din colonii. În timpul cuceririi romane ei se amestecă cu sustia și formează populația daco-romană de la care au rămas numeroase vestigii materiale și spirituale.
După căderea dominației romane urmează perioada migrației care au transformat Dobrogea într-un drum de trecere a acestora spre miazăzi.
După anul 1420, Dobrogea a fost cucerită de turci care au stăpânit-o până la 1878, când a reintrat în componența statului roman. Turcii, căutând să dea provinciei un caracter turcesc au adus populație turcească din diferite părți ale imperiului și au așezat-o în Dobrogea.
Tot aici locuiau și romanii, urmașii vechilor daco-romani, la care se adaugă păstorii mocani care veneau iarna cu turmele lor la iernat.
În perioada 1860-1865, în apropiere de Cernavodă se stabilesc cerchezii din Rusia și întemeiază localitatea Azizia ,nume ce se trage de la numele conducătorului lor, beiul Aziz.
Cerchezii erau oamenii de statură mică se ocupau îndeosebi cu agricultura, cultivând îndeosebi orzul, mâncând chiar pâine de orz. Locuiau în bordeie de săpate în pământ și nu rareori ieșeau în grupuri și prădau romanii (îndeosebi ardelenii ce veneau la păscut cu turmele de oi în această zonă). Pe lângă cerchezi s-au așezat și au locuit romani, turci, tătari și greci.
Cei mai mulți se ocupau cu pescuitul, păstoritul și agricultura, iar mulți  fac schimb cu marfa prin transportul de la Cernavodă la Medgidia.
După războiul de independență din 1877, mulți turci și cherchezi vor pleca, iar in urma lor se vor așeza coloniști din regiunile țării, mai ales din Oltenia, iar veteranii de război vor fi împroprietăriți formând satul Stefan cel Mare. (BAZASCHIOI)
În anul 1838 pe o hartă etnografică rusă Cernavodă are un mic, care numără 20 de case, și care se numea BOGAZSCHIOI (satul de la vărsătură, de la gură).
În memoria eroilor căzuți în lupta de independență în localitatea Ștefan cel Mare s-a ridicat o placă comemorativă, astăzi dispărută.
În aceeași perioadă de formare a satului Ștefan cel Mare, adică în 1883, coloniștii nemți sosiți din colonia basarabeană Paris, fondată în 1916 de nemții din Polonia și Prusia cărora li se alătură în 1918 refugiații nemți și ruși ai flotei Potemkim, întemeiază satul FĂCRIA.
În anul 1918, erau în Făcria 87 familii germane cu 330 suflete, erau recunoscuți prin calitatea produselor lactate pe care le vindeau la Medgidia și Cernavodă.
În anul 1925 localitatea își schimbă denumirea din FĂCRIA în FĂCLIA.
Nemții au locuit aici până în anul 1940, când au fost repatriați în Germania lăsând în urma lor un sat înfloritor, frumos cu case aranjate gospodărește. În locul lor au fost instalați români din județele Burostar și Caliacra (munteni și olteni) care se găsesc și astăzi în această localitate.
Românii de aici erau sprijiniți religios de către domnii din Țara Românească. Au existat și câteva proiecte de a uni Cernavodă și Constanța cu un canal amenajat pe Valea Carasu, pentru a evita controlul rusesc de la gurile Dunării, dar au eșuat din diferite motive.
În aceste condiții se impune proiectul unei căi ferate a cărei concesiune, pe traseul Cernavodă-Port la Constanța Oraș, a fost cerută și obținută de la guvernul otoman, în anul 1858 de către o companie engleză.
Linia ferată Cernavodă-Constanța a fost terminată în anul 1860 și răscumpărată de Guvernul român în anul 1884.
După construirea drumului de fier și a podului “Regele Carol I” în anul 1895, orașul Cernavodă devine cunoscut chiar și peste granițe.
De  numele proiectantului și constructorului podului “Regele Carol I”, inginerul Anghel SALIGNY, este legat numele comunei noastre care s-a format și a evoluat alaturi si sub influenta acestor constructii . Spunem acest lucru deoarece  in anul 1918 satul Azizia va purta numele de Saligny.
În anul 1913 se formează comuna Făcria de care aparțineau satele Azizia, Ștefan cel Mare, Mircea Vodă, Satu Nou și Remus Opreanu.
În anul 1918 primăria se mută la Saligny (Azizia) apoi revine în anul 1920 la Făcria, pentru că în anul 1925 să se mute la Saligny.
În anul 1932 se formează comuna Saligny cu satele componente Făclia și Stefan cel mare și funcționează până în anul 1968 când sunt arondate comunei Mircea Vodă.
Datorită dezvoltării industriale tot mai pronunțată a orașelor Cernavodă și Medgidia și a creșterii numărului de locuri de muncă, datorită apropierii localității de aceste orașe un număr tot mai mare de tineri se angajează în industrie.
Învecinându-se cu aceste orașe au o zonă bună de desfacere a produselor pentru cei care se ocupă cu meșteșugitul și agricultura.
Astăzi sporul natural este destul de ridicat, dovada numărului de școlari și preșcolari și se face simțită o migrație destul de numeroasă de oraș la sat și a numărului de 735 gospodarii cu 2354 persoane. În ceea ce privește densitatea populației, aceasta se situează la limita medie a țării.

Datorită dezvoltării industriale tot mai pronunțată a orașelor Cernavodă și Medgidia și a creșterii numărului de locuri de muncă, datorită apropierii localității de aceste orașe un număr tot mai mare de tineri se angajează în industrie.
Învecinându-se cu aceste orașe au o zonă bună de desfacere a produselor pentru cei care se ocupă cu meșteșugitul și agricultura.
Astăzi sporul natural este destul de ridicat, dovada numărului de școlari și preșcolari și se face simțită o migrație destul de numeroasă de oraș la sat și a numărului de 735 gospodării cu 2354 persoane. În ceea ce privește densitatea populației, aceasta se situează la limita medie a țării.
Astăzi vatra satului se întinde pe o suprafață de 292.09 ha teren arabil de 3220 ha.
Comuna are un aspect civilizat, cu o rețea stradală bine conturată, dar nu definitiv amenajată, lipsind încă spații verzi și arbori de aliniament.
Alimentarea cu apă a comunei este deficitară, instalațiile fiind vechi și cu defecțiuni.
Ocupația principală a locuitorilor rămâne în continuare agricultura, dar încă o mare parte lucrează în zona industrială a Cernavodei și Medgidiei, dovada fiind numărul scăzut de șomeri de 80 de persoane.
După reînființarea comunei Saligny un rol hotărâtor în dezvoltarea socio-economică l-au avut autoritățile locale, care au înțeles că numai prin îmbunătățirea infrastructurii și crearea unui cadru propice activităților economice poate atinge performanța.
În acest sens, au fost alocate fonduri de la bugetul local și au fost atrase finanțări guvernamentale, necesare procesului de modernizare a comunei.
Între principalele proiecte derulate de administrația locală se numără:

• Alimentare cu apă localitatea Saligny;
• Alimentarea cu apă localitatea Făclia;
• Pietruirea a 800 m de drum comunal în localitatea Făclia;
• Pietruirea a 800 m de drum comunal în localitatea Saligny;
• Pietruirea a 500 m de drum comunal în localitatea Ștefan cel Mare.

În perspectivă, Consiliul Local Saligny are în derulare importante proiecte între care se pot menționa:

• reabilitarea rețelelor de apă;
• reabilitarea drumurilor;
• modernizarea și echiparea cu echipamente moderne a iluminatului public;
• extindere și modernizare sediu primărie;
• reabilitare școală generală Făclia;
• construirea de grădinițe în cele trei sate;
• construirea a două dispensare în localitățile Saligny și Ștefan cel Mare;
• reabilitarea și modernizarea Căminelor Culturale din Făclia și Saligny;
• construirea de Cămin Cultural la Ștefan cel Mare;
• înființarea unei rampe de deșeuri menajere;
• înființarea unei liziere de protecție;
• înființarea a 10 ha de sere moderne.

potrivit, autorităților locale, mai sunt încă multe probleme și multe lucruri de realizat în comuna Saligny, însă cu timpul ele își pot găsi rezolvarea prin efortul conjugat al tuturor locuitorilor.

Toate acestea, vor contribui la dezvoltarea comunei, cuprinzând planul economic, social și cel cultural, permițând astfel situarea comunei la nivel de localitate limitrofă a orașului Cernavodă, un mic orășel în apropierea principalei Centrale Nucleare Cernavodă.

3 grădinițe fiecare cu câte o sală de curs:

școala cu clasele I-VIII Saligny cu 8 săli de curs;

școala cu clasele I-IV Făclia cu 2 săli de clasă;

școala cu clasele I-IV Stefan cel Mare cu 2 săli de clasa.